13 noiembrie 2007

major depression coming

A venit toamna... nu simt timpul. Nu stiu ce ma cuprinde si m arunca in valtoarea traficuli urban. tot ce am avut, s-a schimbat. Eu... sunt intr-o continua shimbare. si toate acestea se vor repeta la nesfarsit. Poate la un moment dat o sa reusesc sa ating varfurile a ceea ce altii numesc "viata" , "trai", "povara" sau poate "cusca". Libertatea si limitele fac parte din natura umana.. omul in sine este o limitare.. in timp ce omul in sine poseda libertatea.acum sunt eu, din nou.sunt goala in fata unui perete de stanca, inalt pana in cer. sub picioare simt pamantul sarat. Vantul imi adie in urechi. si ma gandesc ca dupa eforturi infinite, hihi, voi darama stanca... si atunci va rasari o alta.. si o alta.. un sir nesfarsit de stanci care se nasc in carnea mea.imi e dor de noptile cand nu imi puteam opri degetele.. dar degetele mele se vor opri din a mai scrie aceasta fraza pentru ca se simt jignite. si de azi inainte vor scrie cu totul altceva. Vine momentul sa se vada antrenamentul..Si Mircea Cartarescu o sa aiba ce citi.

Niciun comentariu: