Vara ce tocmai a trecut, Bucurestiul s-a hotarat sa se personalizeze, ori sa ishi spuna "eu" ori sa ne faca pe noi sa ne simtim mai apropiati de un orash viu.
Atunci, pentru o doza mai mult decat suficienta de tenis , m-am plimbat chiar pe "Strada pe care a locuit bunica". Si uite asha am descoperit nu numai aca bunica mea a locuit in Bucuresti ;) dar si ca e posibil sa am si eu o casuta pe acolo prin Cotroceni, na, moshtenire de la "bunica". insa daca toti cei care trec pe strada respectiva cred la fel, inseamna ca toti au cate o casutza cu ferestre inalte rezervata pe acolo. Sau de fapt ca aceasta bunica este una colectiva, bunica tuturor bunicilor din lume. Prn acelasi rationament toti am "pupat-o pe Mimi" undeva in drum spre Club A, nu shtiu cum, cu ce scop si nici daca Mimi era de sex feminin sau masculin. tot asha am amai aflat ca tot prin Cotroceni e "strada pe care ma duceam la scoala", insa topul este ca locuiam sau detinea (imi e neclar inca) o strada, "Strada mea", langa Muzeul de Istorie. Cel putin pot sa ma laud ca mi-am ales-o strategic, am si cinema, si cluburi si e si langa facultate, pacat ca e doar strada s nu prea imi da mana sa locuiesc pe strada ;;0.
Capitala s-a hotarat ca anumite strazi sa primeasca nume mai apropiate de sufletele ocupantilor, printr-un proiect de o sensibilitate dubioasa a celor de la apanoava.
Clar, trebuie sa retinem numai evenimentele placute, caci realitatea e excelenta si noi traim o viata de miere, de aceea nu exista "Strada pe care l-am abatut pe Tudor", "Strada unde mi s-a furat portofelul" sau nu mai putin coloratele "Strada de unde am fost evacuat" si "strada pe care o matur".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu