Un clovn mic

Clovnul mic se răsucea pe un fir de nicotina și-l ducea rățușca vaca, chiar aici, într-o gradina.
Jumătatea mea de nas, jumătatea ta de nas, jumătatea lui de nas.

Perspectiva

Frica și numai frica ne face pe noi, simpli muritori, sa vedem mori de vânt în groaznicii uriași care seamănă răul pe pământ.

Bine v-am regasit.

S-a terminat minunata scurta vacanta de vara asta, s-a cam terminat și vara dacă e sa dam crezare previziunilor meteorologice de pe Yahoo care spun ca în curand o sa ploua suficient ca sa ne melancolizam.
Ca orice student eminent, inainte de a incepe ultimul an de faculta, trebuie sa scap de boabe. Deci de vreo saptamana, invat din greu si fara spor pentru ca tot traiesc cu sentimentul de vacanta si cu placerea fara sfarsit de a dormi in patul meu de acasa.
Totusi, credeam ca stiu care e treaba cu restantele mele, m-am pregatit sufleteste pentru ele, am trecut si peste faptul ca profesorii nostri minunati le-au pus pe toate intr-o singura zi la aceeasi ora, ca sa testeze daca am fost la cursul de superputeri si multiplicare fizica. Si, intr-o zi, apare asta, din partea Universitatii Bucuresti:
"In urma stralucitelor interventii in planul de invatamant,avem de
predat un portofoliu pentru o materie inexistenta in planul de
invatamant 2007+2008.
Didactica limbii engleza pe care ne-au anuntat ca se va face in anul
3, s-a facut in anul 2.....ma rog....
Trebuie sa facem un portofoliu de 5 pagini...1- cu prezentarea unui
subiect de predare si 4-exercitii aplicative.
Acest portofoliu se va face in 2 si se va trimite pe mail la adresa :....
Sper sa vedeti cat mai rapid anuntul k sa reusim sa trecem in anul
3."

Oh rili? Adica o generatie intreaga are o restanta in plus la o materie care nu a existat.
E legala treaba asta? Ministerul Invatamantului s-a sesizat de asta?
Si daca da, cum de se permit faze din astea?
Faptul ca suntem romani sau traim in Romania nu reprezinta o scuza pentru absolut nimic.



Manu Chao-Politik Kills
Asculta mai multe audio Muzica »

Are you gonna go my way?

Hei hei hei! Patrice, Bestfest, Metallica, Lenny Kravitz... More coming.
So, are you gonna go my way?
Till next time, cheers mate!

Discover Lenny Kravitz!

Cand cineva aprinde becul

Cinci dimineata.
Ca orice om normal, am iesit afara, sa fumez.
M-am lasat. De vreo saptamana.
Pana cand mi-am dat seama ca nu poti sa NU fumezi cand iesi cu prietenii la bere/suc/cafea/ friendly conversation.Poti sa fi cate de sociabil vrei, sai ai o sumedenie de subiecte de discutie, sa ai o seara cat se poate de interesanta, daca nu ai si o tigara in mana, nu e complet. Pentru ca asta esti. Vrei schimbare? Lupta cu adevarat, intorsaturile miraculoase nu sunt deloc miraculoase, necesita multa munca si devotament, implicare, responsabilitate. Cuvinte care nu numai ca iti modeleaza viitorul dar il te mentin undeva unde totul pare vesel si optimist. Lucruri pe care eu nu le-am facut, asa ca,fumez. Si nu dorm. Azi. Inca.
A si am uitat sa mentionez ca e duminica, de fapt calendaristic e duminica, pentru mine e doar o sambata mai lunga, s-a stins becul la un moment dat dar, sunt sigura ca cineva il va aprinde din nou, pentru ca cineva are grija sa apese intrerupatorul si sa aprinda becul in fiecare dimineata. Probabil e greu sa ai un asemenea job, sa fi atat de devotat incat sa nu uiti sa aprinzi becul la moment prestabilit, in fiecare zi. Implica multa responsabilitate, pe umerii tai sta lumea intreaga, toti cei care trebuie sa se trezeasca ca sa isi inceapa jobul, cei care trebuie sa ajunga acasa pentru ca jobul lor s-a terminat, ca sa nu vorbesc de oamenii aia cu adevarat enervanti care trebuie sa se trezeasca fericiti pentru ca e o noua zi, soarele stralucesste sus pe cer si sigur, azi, se va intampla ceva extraordinar si totul se va schimba. Si toate acestea pentru ca CINEVA nu a uitat sa aprinda becul. Uite, asta da responsabilitate. Tipul acesta trebuie sa fie clar un adult ideal. Cineva care nu amesteca jobul cu distractia, cineva care nu va fi niciodata eu. Treaba lui ce face in restul timpului, doar ca nu uita niciodata sa aprinda becul. Extraordinar.
Nu ma descurc prea bine cu lumea aceasta a adultilor, it's just not working out for me. Sunt, momentan, una dintre persoanele acelea careia trebuie sa ii placa ce face, daca nu se intampla asta, partea cu asumatul responsabilitatilor se duce pe apa sambetei. cu viteza maxima.
Nu imi place ce fac acum, din niciun punct de vedere. Dar, pentru ca sunt in situatia aceea in care nu prea ma impac prea bine cu adultul din mine, nici una din celelalte parti ale obligatiilor meseriei de adult nu merge prea bine, cea a deciziilor. Trebuie sa iau o decizie. Nu merge. sunt implicata emotional... ca si cand nu era suficient ca nu sunt responsabila si nu sunt in stare sa iau o decizie.
De ce? Pentru ca sunt in stare sa fiu si avocatul apararii si procurorul in acelasi timp, aduc argumente atat pro cat si contra, aduc dovezi, le sustin. Din ambele parti. Deci nu fac mai nimic mai exact pentru ca ajung tot de unde am pornit, tot contrazicandu-ma pe mine, in gand. I have a busy mind.
De aceea nu pot sa il sufar pe acesta care tot aprinde becul si imi aduce aminte ca o noua zi a venit, o alta zi s-a sfarsit, si daca mai astept mult, multe zile o sa se tot duca asa si eu nu o sa fac nimic altceva decat sa aduc argumente pro si contra pana cand, atunci cand timpul alocat deciziei s-a sfarsit, nu ma comport ca o fiinta rationala, cognitiva - ci pur si simplu, fac ce imi vine in minte primul lucru, I go with the wave. Gresit. Nu asa se face. Si mai tarziu, daca iese bine, ma intreb daca nu cumva a fost doar noroc, doar nu o sa ma bazez pe noroc toata viata. Iar daca iese rau, my self esteem ajunge la un nivel critic. Asa ca, as vrea, macar acum, CINEVA sa uite sa aprinda becul ala si sa ma lase si pe mine sa am o sambata cat vreau eu de lunga pana cand o sa devin un adult responabil, perfect adaptabil unei lumi perfect adaptate la ea insasi si intr-o continua schimbare.
Sunt o fiinta emotionala, afectiva, MA IMPLIC, imi place sa ma implic, imi place sa fac ceva si sa fiu mandra de produsul actiunilor mele, daca iese bine, daca nu sa incerc sa fac mai bine data viitoare sau pur si simplu sa incerc ca urmatorul lucru pe care o sa il fac sa iasa mai bine, sa fie mai dificil sa ma implic mai tare, sa iasa mai bine. Dar nu pot sa fiu responsabila, dedicata, rationala cand actiunile mele tind sa urmeze un tipar, acelasi tipar, over and over again. Ma plictisesc, ma blazez, si , mai rau, incep sa ma gandesc la deciziile mele anterioare, sa le regandesc, sa mi se para ca lumea aceasta nu e deloc asa cum mi se parea mie ca e, ca e posibil sa fie chiar asa simpla si repetitiva (atat pe un plan individual cat si la un nivel colectiv si temporal) precum toti adultii par a o vedea, si toti par a fi impacati cu ideea asta. Asa ca refuz sa fiu adult reponsabil, devotat si olictisitor de repetitiv. That's not who I am. Si daca ai apucat sa citesti pana aici, mergi pe niste carari foarte blurry ale mintii mele, dar pe care incerc sa le clarific si in acelasi timp ai pasit intr-o discutie care nu va avea un final decat intr-o dimineata, cand cineva a aprins becul, iar eu am luat o decizie, bine gandita, adulta si ale carei efecte secundare le pot intelege si suporta. Enjoy the ride. Bumpy road ahead.


Morcheeba-Enjoy The Ride (Feat. Judy Tzuke)
Asculta mai multe audio Muzica »

In afara capitalei

Week-endul acesta s-au intamplat un milion de lucruri in Bucuresti, concert Kyle, concert Moonspell, Noaptea muzeelor unde s-au calcat oamenii in picioare pentru o portie de cultura gratis, pentru ca tot ce-i gratis trebuie folosit la maxim chiar daca, de cele mai multe ori e inutil, si diverse alte concerte si iesiri. Persoana de fata, s-a tirat la munte, unde am invatat cate ceva, cum se face super gratar, ca Pancha da dureri de cap, ca pernitele gonflabile de la Rompetrol sunt extra comfy si cine e Rossi! Apparently nu am mai iesit de quite a while si era clar ca e ceva in neregula cand pana si tata mi-a spus : "Parca anul asta nu ai iesit nicaieri, tocmai tu, esti bolnava, esti deprimata sau ce ai?". Mno, daca tot am acordul parintilor sa fiu eu, hai sa fiu eu in continuare :))
Petrecand atat timp in Bucuresti, cu munca, cu facultate, cu trecutul asta al meu care refuza sa ramana trecut si ma loveste peste ceafa din doua in doua zile in cel mai neplacut mod posibil, cu nopti pierdute aiurea tocmai din dorinta de a nu lasa zilele sa treaca una identica cu cealalta, am uitat ca ce imi face placere si ce ma relaxeaza e exact ce am neglijat. Uitarea, peisajul, cand ating un varf (de munteeee!!!). Riscam sa ajung ca cei doi domni care tot il asteapta pe Godot:"ESTRAGON: încîntător loc. (Se întoarce, "înaintează pînă la rampă, priveşte spre public.) Plăcut peisaj. (Se întoarce spre Vladimir.) Să ne cărăm! " :)))
Multumim doamnei Mihaela pentru o omleta senzationalllaaa, familiei Paul ca ne accepta si ne iubeste, providentei penru ca baga niste coincidente exact cand nu vrei dar se dovedesc folositoare pe termen lung si experientiei care ne invata ca Iadul e corporatist. Btw, bilete la Patrice = checked!
Causeeee you are truly majestic, full of natural mystic, in the times so unexpected !
Piesa asta imi da o stare mult prea frumoasa si am bagat la pachet niste amintiri to make it last forever. Life is so unexpected man!

Conversatii cu trecutul

Cand ceva e sortit sa mearga prost va merge prost indiferent cat de mult ai incerca,s-a terminat prima oara prost, ei bine, fii sigur ca si a 7-a oara se va termina la fel de "de cacat".
si de ce.. uite de aia! pt ca a fost o bresa in schema universala cosmica si tu ai cazut direct in ea, cu totul, si nici macar nu te-ai prins.. na.. de-aia! acum doar ai deschis usa balaurilor in comarurile tale, o sa vina in gasca.
O sa imi iau o plasa din aia de prins fluturi, versiunea mai mare, pentru balauri.

Trezirea de azi!

A trecut mini-vacanta de 1 mai (cat ma distreaza formularea asta), s-a intors realitatea. Hai sa ne indreptam privirea spre lumea care ne inconjoara si din care facem si noi parte, cine stie cui ii vine ideea salvatoare.

In ziua de 6 mai 2008 suntem inconjurati de: razboaie, militari americani care ucid tot ce prind in cel mai brainwashed american mod posibil, copii care se prostitueaza ( deja faptul ca fumeaza ca serpii de la 10 ani nu mai imprezioneaza pe nimeni), resursele de petrol din intreaga lume se duc cum vezi cu ochii si marile puteri ar face orice sa detina monopolul de la crime pana la sclavie postmoderna, am creat atat de multe fabrici si roboti si cacaturi din astea chimice incat juma’ de planeta e somera si moare de fuame pt ca locurile lor de munca au fost ocupate de propria noastra creatie, si cei care au ce sa mnance au marea bafta sa consume alimente modificate genetic care nu iti fac nimic mai mult decat sa iti sangereze stomacul si pe termen lung sa actioneze si genetic asupra ta si a copiilor tai – mutanti fara maini si cu 4 ochi.

Prieteni cu care uitam de tot si de tuate in Vama Veche, pe scaunele birourile noastre frumos decorate cu gargarite, in spatele obiectivelor si in fata LCD-urilor, mare atentie mare ce se intampla in jurul nostru chiar acum, cand sorbim din cafeaua noastra la filtru fix din bratele corporatiei:

New Delhi – 6 mai ’08. Sute de fermieri indieni protesteaza impotriva recoltelor modificate genetic.Acestia cer statului sa interzica acets tip de recolte deoarece au efecte seundare precum incetarea cresterii, sanagerarea stomacului, cancer de ficat.(!!!) AFP PHOTO/LIU Jin

Beijing- 6 mai ‘08. O femeie purtand o esarfa pe fata in drumul ei spre munca.Gazduirea JO in Beijing a ridicat intrebari referitoare la sanatatea atletilor. Se fac incercari sa se imbunatateasca calitatea aerului(!!!) pe termen scurt, inchizandu-se diverse fabrici pe moment. AFP PHOTO/LIU Jin

Si daca te ajuta cu ceva ca astea se intampla preponderent in tarile de mana a III-a, you lose pentru ca sunt tot oameni, tot cu familii, si cei care sunt principalul factor ai nefericirii lor (si implicit si a noastra) sunt exact la fel ; oameni- poate mai aproape de tine decat crezi, cu familii, copii.. De cand e normal (corect) sa ucizi in cunostina de cauza 1000 de oameni prin alimentele astea tampite pe care ii obligi sa le manance dar daca iti moare pustoaica cu seringa in vena sigur e vina altcuiva si un scandal de proportii e iminent?

Is this the world i want my children to grow up?

Si trecand peste dezastrele facute de om la nivel mondial, adica peste mari si tari, revenind la patria muma. Nici aici lucrurile nu merg prea roz, se fura ca’n codru, “viitorul tarii”, studentii o ard cat mai dubios posibil ori ca sa faca rost de bani sa isi plateasca chiria inimaginabil de mare sau facultatea (asta daca chiar le pasa) ori isi baga picioarele si din nou recurg la substante letale de inveselit pe termen scurt sau pur si simplu (most of the times) renunta la valori, viitor si inteligenta si devin depresivi/manelisti/pitipoance, batranii cersesc pe la metrou, oamenii veniti de la tara sunt huiduiti pe strada, pustii de 12 ani fug de la scoala ca sa “nu faca nimic” intr-un bar all day long si noaptea vorbesc pe mess “chiar nimic" cu ceilalti pusti cu mintea goala.

Probleme ca el ma iubeste, el nu ma iubeste, cati bani sa fac ca sa imi cumpar ultimul telefon scos pe piata sau din astea par destul de insipide dupa ce privesti in perspectiva si te pui putin in pielea celui de langa tine, nu se stie niciodata cand o sa fi chiar tu in locul lui.

Ce s-a intamplat cu Shinny Happy People, cu un mers la munte din cand in cand, cu “hoinar cu inima usoara si buzunarul al fel”, cu vama descrisa mai jos, cu cacatul ala de sentiment pe care il avea Stfean Banica cand ii punea la gat colierul ala oribil lu Oana Sarbu in Liceenii (ma rog, nu am ales foarte bine exemplul, Liceenii era fix contra-exemplul la ce se intampla cu adolescentii in perioada comunista)?

Inca sunt, inca iubim, inca mai sunt oameni ca noi, si se mai nasc si altii insa solutia tuturor acestor probleme imi scapa.. nici macar pentru mine si pentru viitorul meu.

Sunt intrebari pe care nu am cum sa mi le pun, lucruri de care sunt constienta si le vad insa nu stiu inca cum sa le rezolv. Pot doar sa ma mai trezesc din cand in cand si sa vad ca nu e ok, ca uneori ma complac in starea de lene sau de moment si uit sa urc, sa evoluez, sa merg mai departe fara sa uit ca o fac pentru mine si pentru viitorul meu.

Uite macar o idee buna : mic jurnal de fapte bune

fuga in cerc

Atunci cand plutesti in deriva in acvariul tau, si nu se vede insulita, te prinzi cam de orice pare a pluti in directia buna... fara sa te uiti pe ce Dumnezeu pui mana.. eu m-am prins de o bucata din vaporul care a explodat in trecut si am observat ca undeva, cu mana dreapta am pipait si un ciot dintr-o pluta folosita des pe apele acestea involburate si mereu abandonata. Asta e problema cu acvariul meu,e prea mic si tot dau de camasi descusute la o anumita perioada de timp.
O sa emigrez spre un acvariu nou, fara resturi de plute vechi si epave. Dar nu stiu sigur cand. Momentan plec la mare.

A, da .. si inca ceva, va recomand sa ascultati Smart FM, cat plec. Cand ma intorc preiau stafeta.