In afara capitalei

Week-endul acesta s-au intamplat un milion de lucruri in Bucuresti, concert Kyle, concert Moonspell, Noaptea muzeelor unde s-au calcat oamenii in picioare pentru o portie de cultura gratis, pentru ca tot ce-i gratis trebuie folosit la maxim chiar daca, de cele mai multe ori e inutil, si diverse alte concerte si iesiri. Persoana de fata, s-a tirat la munte, unde am invatat cate ceva, cum se face super gratar, ca Pancha da dureri de cap, ca pernitele gonflabile de la Rompetrol sunt extra comfy si cine e Rossi! Apparently nu am mai iesit de quite a while si era clar ca e ceva in neregula cand pana si tata mi-a spus : "Parca anul asta nu ai iesit nicaieri, tocmai tu, esti bolnava, esti deprimata sau ce ai?". Mno, daca tot am acordul parintilor sa fiu eu, hai sa fiu eu in continuare :))
Petrecand atat timp in Bucuresti, cu munca, cu facultate, cu trecutul asta al meu care refuza sa ramana trecut si ma loveste peste ceafa din doua in doua zile in cel mai neplacut mod posibil, cu nopti pierdute aiurea tocmai din dorinta de a nu lasa zilele sa treaca una identica cu cealalta, am uitat ca ce imi face placere si ce ma relaxeaza e exact ce am neglijat. Uitarea, peisajul, cand ating un varf (de munteeee!!!). Riscam sa ajung ca cei doi domni care tot il asteapta pe Godot:"ESTRAGON: încîntător loc. (Se întoarce, "înaintează pînă la rampă, priveşte spre public.) Plăcut peisaj. (Se întoarce spre Vladimir.) Să ne cărăm! " :)))
Multumim doamnei Mihaela pentru o omleta senzationalllaaa, familiei Paul ca ne accepta si ne iubeste, providentei penru ca baga niste coincidente exact cand nu vrei dar se dovedesc folositoare pe termen lung si experientiei care ne invata ca Iadul e corporatist. Btw, bilete la Patrice = checked!
Causeeee you are truly majestic, full of natural mystic, in the times so unexpected !
Piesa asta imi da o stare mult prea frumoasa si am bagat la pachet niste amintiri to make it last forever. Life is so unexpected man!

Si voi credeati ca in Bucuresti nu se poate :p

Soferii din Bucuresti sunt un soi special, fooooaaarte special, din ala trecut in lantul trofic pe veriga cu “cei mai mari pradatori’ insa si pe veriga “cele mai vulgare animale” (daca exista asa ceva , dar sunt sigura ca in Bucuresti se poate. ) si tot la capitoul “In Bucuresti orice e posibil” o sa vorbim despre Raluca si una dintre experientele ei soferistice.

Dupa o intalnire minunata , intr-o intersectie, cu o alta fana a sofatus vulgaritus crizatus degeabaus , intalnire peste care a trecut cu gratia unei gazele cu un singur deget vizibil ;;) a ajuns intr-o alta intersectie, mai exact, la Gara de Nord, pe la 19:00, deci buluceala maxima. Din stanga claxon, din dreapta claxon, 17 masini care mai de care mai inflamate, testosteronul plutea in aer , verde si sub forma de nori, ce sa mai, haosul zilnic. Raluca, in speeder-ul ei jegos, fix in mijlocul nebuniei, incearca si ea manevre, nu ii ies, mai merge 5 m, mai sta 10 minute, mai merge alti 5m si gata. I se opreste motorul. All Hell broke loose.

Tot ce inseamna sofer, si pe deasupra si barbat din jurul ei a inceput sa urle cu zgomot de claxon. Daca ar fi existat vreun aparat de masurat poluarea fonica prin imprejurimi, ar fi explodat (sau ar fi fost furat in primele 10 minute pe principiul, nu shtiu ce e dar straluceste). Raluca, tot in mashina, cu mainile in san, s-a hotarat sa fie zen si sa nu porneasca niciun motor (si-a ales cam prost locatia, mijlocul intersectiei dar na, cand o femeie are toane, O FEMEIE ARE TOANE). A mai durat nebunia inca 2 minute si s-au calmat toti ca prin miracol. Domnul in Skoda din fata ei a demarat usurel, facand loc, si toti au asteptat cumintei ca Raluca sa porneasca motorul si sa plece, apoi fiecare pe drumul lui, linishtiti, relaxati, si cu traficul decongestionat.

Iete mah, ca se poate si in Bucuresti sa se treaca peste primul impuls (deseori gresit) si sa se gandeasca, si pe deasupra si la volan. Nu o sa va adaug si o poza cu fata pentru ca o sa va dati seama care ar mai fi motivul pentru care totul s-a petrecut atat de smooth, si pentru care vreo alti doi soferi si-ar fi dat chiar si masina doar pentru cateva vorbe cu ea.

Hello and welcome !

Bine ai venit draga mea in misteriosul univers al blogosferei! Te avertizez ca o sa dai de tot felul de mostruleti galbeni si nesuferiti, de lumi infioratoare, intunecate si extrem de triste, de oameni care au uitat ce sunt si au devenit actualitate, de greseli, de iertari si de addicts de toate felurile.
Insa vestea buna este ca we have cookies!

Asa ca bine ai venit my Sunny friend!