Are you gonna go my way?

Hei hei hei! Patrice, Bestfest, Metallica, Lenny Kravitz... More coming.
So, are you gonna go my way?
Till next time, cheers mate!

Discover Lenny Kravitz!

Cand cineva aprinde becul

Cinci dimineata.
Ca orice om normal, am iesit afara, sa fumez.
M-am lasat. De vreo saptamana.
Pana cand mi-am dat seama ca nu poti sa NU fumezi cand iesi cu prietenii la bere/suc/cafea/ friendly conversation.Poti sa fi cate de sociabil vrei, sai ai o sumedenie de subiecte de discutie, sa ai o seara cat se poate de interesanta, daca nu ai si o tigara in mana, nu e complet. Pentru ca asta esti. Vrei schimbare? Lupta cu adevarat, intorsaturile miraculoase nu sunt deloc miraculoase, necesita multa munca si devotament, implicare, responsabilitate. Cuvinte care nu numai ca iti modeleaza viitorul dar il te mentin undeva unde totul pare vesel si optimist. Lucruri pe care eu nu le-am facut, asa ca,fumez. Si nu dorm. Azi. Inca.
A si am uitat sa mentionez ca e duminica, de fapt calendaristic e duminica, pentru mine e doar o sambata mai lunga, s-a stins becul la un moment dat dar, sunt sigura ca cineva il va aprinde din nou, pentru ca cineva are grija sa apese intrerupatorul si sa aprinda becul in fiecare dimineata. Probabil e greu sa ai un asemenea job, sa fi atat de devotat incat sa nu uiti sa aprinzi becul la moment prestabilit, in fiecare zi. Implica multa responsabilitate, pe umerii tai sta lumea intreaga, toti cei care trebuie sa se trezeasca ca sa isi inceapa jobul, cei care trebuie sa ajunga acasa pentru ca jobul lor s-a terminat, ca sa nu vorbesc de oamenii aia cu adevarat enervanti care trebuie sa se trezeasca fericiti pentru ca e o noua zi, soarele stralucesste sus pe cer si sigur, azi, se va intampla ceva extraordinar si totul se va schimba. Si toate acestea pentru ca CINEVA nu a uitat sa aprinda becul. Uite, asta da responsabilitate. Tipul acesta trebuie sa fie clar un adult ideal. Cineva care nu amesteca jobul cu distractia, cineva care nu va fi niciodata eu. Treaba lui ce face in restul timpului, doar ca nu uita niciodata sa aprinda becul. Extraordinar.
Nu ma descurc prea bine cu lumea aceasta a adultilor, it's just not working out for me. Sunt, momentan, una dintre persoanele acelea careia trebuie sa ii placa ce face, daca nu se intampla asta, partea cu asumatul responsabilitatilor se duce pe apa sambetei. cu viteza maxima.
Nu imi place ce fac acum, din niciun punct de vedere. Dar, pentru ca sunt in situatia aceea in care nu prea ma impac prea bine cu adultul din mine, nici una din celelalte parti ale obligatiilor meseriei de adult nu merge prea bine, cea a deciziilor. Trebuie sa iau o decizie. Nu merge. sunt implicata emotional... ca si cand nu era suficient ca nu sunt responsabila si nu sunt in stare sa iau o decizie.
De ce? Pentru ca sunt in stare sa fiu si avocatul apararii si procurorul in acelasi timp, aduc argumente atat pro cat si contra, aduc dovezi, le sustin. Din ambele parti. Deci nu fac mai nimic mai exact pentru ca ajung tot de unde am pornit, tot contrazicandu-ma pe mine, in gand. I have a busy mind.
De aceea nu pot sa il sufar pe acesta care tot aprinde becul si imi aduce aminte ca o noua zi a venit, o alta zi s-a sfarsit, si daca mai astept mult, multe zile o sa se tot duca asa si eu nu o sa fac nimic altceva decat sa aduc argumente pro si contra pana cand, atunci cand timpul alocat deciziei s-a sfarsit, nu ma comport ca o fiinta rationala, cognitiva - ci pur si simplu, fac ce imi vine in minte primul lucru, I go with the wave. Gresit. Nu asa se face. Si mai tarziu, daca iese bine, ma intreb daca nu cumva a fost doar noroc, doar nu o sa ma bazez pe noroc toata viata. Iar daca iese rau, my self esteem ajunge la un nivel critic. Asa ca, as vrea, macar acum, CINEVA sa uite sa aprinda becul ala si sa ma lase si pe mine sa am o sambata cat vreau eu de lunga pana cand o sa devin un adult responabil, perfect adaptabil unei lumi perfect adaptate la ea insasi si intr-o continua schimbare.
Sunt o fiinta emotionala, afectiva, MA IMPLIC, imi place sa ma implic, imi place sa fac ceva si sa fiu mandra de produsul actiunilor mele, daca iese bine, daca nu sa incerc sa fac mai bine data viitoare sau pur si simplu sa incerc ca urmatorul lucru pe care o sa il fac sa iasa mai bine, sa fie mai dificil sa ma implic mai tare, sa iasa mai bine. Dar nu pot sa fiu responsabila, dedicata, rationala cand actiunile mele tind sa urmeze un tipar, acelasi tipar, over and over again. Ma plictisesc, ma blazez, si , mai rau, incep sa ma gandesc la deciziile mele anterioare, sa le regandesc, sa mi se para ca lumea aceasta nu e deloc asa cum mi se parea mie ca e, ca e posibil sa fie chiar asa simpla si repetitiva (atat pe un plan individual cat si la un nivel colectiv si temporal) precum toti adultii par a o vedea, si toti par a fi impacati cu ideea asta. Asa ca refuz sa fiu adult reponsabil, devotat si olictisitor de repetitiv. That's not who I am. Si daca ai apucat sa citesti pana aici, mergi pe niste carari foarte blurry ale mintii mele, dar pe care incerc sa le clarific si in acelasi timp ai pasit intr-o discutie care nu va avea un final decat intr-o dimineata, cand cineva a aprins becul, iar eu am luat o decizie, bine gandita, adulta si ale carei efecte secundare le pot intelege si suporta. Enjoy the ride. Bumpy road ahead.


Morcheeba-Enjoy The Ride (Feat. Judy Tzuke)
Asculta mai multe audio Muzica »

Koop sau muzica " de aia"

I would like to introduce you to my new favorite band.
Se numesc Koop, sunt din Suedia si canta electronic jazz, si e muzica de'aia sa o asculti cand tocmai ai luat o decizie si ai plecat, cand vrei a new beginning, sau cand esti indragostit sau cand vrei sa dansezi, cand esti happy sau... pana mea.. in diverse alte momente din viata ta, fiecare simte ce vrea (si din pacate cam asa e, suntem niste egoisti cu sentimentele noastre, intotdeauna stau sub lupa si sunt supuse unor interminabile procese si analize, tot de aia imi trebuie mie o pauza).
Koop ascult eu in continuu de vreo saptamana.
Si am si un prospect in clubul de "muzica de aia" : Telepopmusik. E inca in probe.

But first, friends, here's Koop:


Koop - Come to me
Asculta mai multe audio Muzica »


koop i see a different you
Asculta mai multe audio Muzica »


Koop - Whenever There Is You
Asculta mai multe audio Muzica »

I am an:

So I'm an artist!
That explains it all!




What do I do now?

Intr-o nu stiu care marti

Am inceput ziua cu multa tristete, cu multa rau, adunata, depozitata bine undeva adanc si legata cu sfoara . Nu am stiut sa fac nodul destul de bine si s-a dezlegat, si in jurul meu s-a dezlantuit un fel de tornada care a cuprins in jocul ei nebun , frame de tristete, cu bucati mai mari, cu cufere intregi.. iar acum sunt un fel de Katrina cu ochi.
Daca treci pe langa mine pe strada si te privesc e posibil sa te molipsesc si pe tine.. e firg si imi pare rau.. Toate regretele se rasfrang in corpul meu, ratacite si parasite. Caci unii asa fac, isi lasa tristetea pe unde apuca, ii pun funda si o lasa pe o banca in parc. Oricine trece pe acolo poate sa si-o insuseasca fara sa stie, si te mai intrebi de ce primavara cateodata e atat de ploioasa, si de ce canapeaua pare atat de mare cand stai singura la marginea ei.. altii, o tin in maini, si cum te-au cunoscut o paseaza, daca ai bafta sa te mai si indragostesti, pot mai degraba sa iti dea in cap cu o piatra sau ceva de genul, much better. :)
Ca de obicei vine momentul, azi a picat martea, in care NIMIC nu merge..
Habar nu am ce sa mai pun in bagaje, habar nu am ce mai caut aici.




... Cand am scris eu asta?




The Postal Service - We Will Become Silhouettes
Asculta mai multe audio Muzica »

B'estfest - prima trezire dupa

Luni dimineata, ora 11:24.

Dupa trei zile si nopti de concerte, salutat cam cinci ore in fiecare zi soarele arzator, dintre betoane si fix dupa ce am dat gata ce mai ramasese din sticla de sana a colegei. A brand new woman.
Morning.... da, m-am trezit la miezul zilei. In ideea ca o sa fiu tare obosita daca nu fac asta si pentru ca tin la colegii mei de la radio si nu as vrea sa ma vada lunea - obosita, recalcitranta si plina de nervi, mi-am luat doua zile in de relaxare, dupa. Dar somnul acesta in exces ma oboseste mai tare. M-am trezit cu un bot de 1 m, muream de cald, iar acum navighez printre literele din tastatura ca si cand as asculta cantecul sirenelor, cam asa stare de somnolenta am in continuare, pentru ca somnul trage la si mai mult somn, si mai mult somn.... zzzzz



[peste o ora]

Si acum pareri.
A fost foarte cald, foarte multa lume, muzica suficienta cat sa ai si ce sa iti placa si sa admiri si despre ce sa vorbesti de rau si sa fi dezamagi. Platoul plin. Au oferit subiecte de discutie multa vreme de acum inainte.
Insa publicul a facut festul asta sa fie extra tare, am aceeasi reactie ca la Patrice : ma intreb unde Dumnezeu se ascund oamenii acestia in timpul saptamanii? In autobuz sigur nu sunt, in metrou si mai sigur, la radio nu's , la facultate nici atat. Romanii de la Bestfest stiu sa se imbrace, tzoale foarte tari, accesorii pe masura (desi ocazional observam si outfit-uri exagerate), m-am intalnit iar cu prieteni si am ascultat muzica live pana mi-a iesit pe nas. In prima zi, chiar reusisem si fac fac si niste poze, pana cand au aparut reactii pe bloguri cum ca prin filtrele de la poarta au intrat prea multi oameni cu aparate profi si securitatea a luat masuri. Well, bafta mea a fost la inceput, oricum, de la inceput trebuia sa se respecte regulamentul, care e acelasi cam la toate eventurile, si au dreptate, nu pot sa fie niciodata un fest european daca au atatea hibe in sectoare importante gen securitate, ca sa nu mai vorbesc de bratari si atlele.
Totusi, mi-am propus ca in postul acesta sa nu fac niciun fel de critica a organizarii sau a trupelor, pentru ca recatia obisnuita a oamenilor , dupa festivaluri e sa puncteze si sa sublinieze punctele negative si pe cele pozitive sa le lase undeva, doar mentionate, ca si cand tot festivalul s-au simtit extraordinar de prost si cand colo ei au ars-o cat se poate de bine. Dar nu pot sa ma abtin sa spun ce m-a deranjat pe mine: pentru un fest pe o intindere de 3 zile cu atatea goluri intre trupe si cu portile deschise atat vreme - au fost mult prea putine lucruri de facut: puteai sa mananci, sa bei, sa fumezi, sa mergi in Fun Area - un fel de balci mititel unde te jucai ping pong, mihai la lemne sau impuscai punctulete pe bicicleta, insa toate intr-un spatiu de 2 pe 2, puteai sa iti cumperi tot dintr-un mini stand, sa tragi oxigen cu arome, sa mananci pop corn, sa te costumezi si sa iti faci poze sau sa te pupe doamna cu standul...ooo sau daca esti barbat sa te spele niste gagici de la Axe (mesajul evident :daca nu te dai cu Axe esti nespalat su barbatii sunt nespalati de obicei si au nevoie de blonde goale ca sa ii ademeneasca sa fie spalati ) :))))) , camionul cu tipete si Silent Disco, care a fost de departe, ca si anul trecutr, CEA MAI TARE. Dar cam atat,plus cateva alte standuri but not for fun, iar tot ce am enumerat eu mai sus se putea facea easily in prima zi.. ca apoi sa le repeti.. which sucks pentru o multime de 16 000 de oameni, iar in timpul zilei eram cam acelasi crowd, de vreo maxim 3000.

boonn... muzica dj!
NSK - suprinzator de buni dupa atata pauza, la fel de inventivi, foarte ok
Apollo 440 - of.. cred ca prindeau foarte bine la inceputul anilor '90, acum nu au reusit decat sa fie putin expirati, cat se poate de trasi, insa publicul a vibrat si pe soundul lor, ceea ce demonstreaza ca avem cu adevarat oameni receptivi
Alanis Morisette - marea dezamagire, piesele vechi, la fel de ok, piesele noi - La fel, toate, trase la indigo, pe la mijlocul concertului plecai sa bei o bere, sau te duceai la alt concert
Cypress Hill - au rulat baietii, ca de obicei
UNKLE - extraordinar!!!! cel mai bun concert al zilei de vineri si memorabil, Lavelle face o super muzica, vibranta, patrunzatoare, f ok.
The Hot Stewards - niste punkisti cat e poate de amuzanti, cu super einterpretari si geniala atitudine, nota 10 pentru atitudine
Maniac Stree Preachers - nu m-au inspirat deloc, dar am vazut ca isi dadeau sufletul pe scena si multimea era alaturi de ei, asadar, ca toate mai sus, e o parere personala
Kaiser Chiefs - alt super concert
Nouvelle Vague - extraordinari, din nou, pe cat de lasciva blonduta pe atat de fermecatoare vocea ei si roscata cu un cu totul alt tip de farmec, mai inocent, insa muzical Waw! si au continuat gagicile sa cante ceva vreme, sambata seara.
E.M.I.L. - la fel ca toate concertele lor, aceleasi piese, aceeasi atitudine, macar sunt veseli.
Krack and Smack - am stat la tot concertul lor, de la inceput pana la sfarsit si nu am putut sa scap de senzatia de Yonderboi - foarte buni si ei.
Stereophonics - inaltele cred ca erau la maxim, am urmarit concertul mai de departe, din umbra, de unde se auzea mai bine si simteam toti ca parca nu surzim - in priza baieti, muzica la fel de buna ca intotdeauna, dar cateodata chiar vrei volumul mai rezonabil.
Roisin Murphy - uite aici surpriza - au intrat cu vreo ora intarziere si am ramas uimiti ceva vreme - spectacol lucrat, costume foarte ok (fixatie pe palarii dubioase), fata trasa la maxim .. dar dupa ce s-a terminat uimirea si o ardea cat se poate de pop din ala vechi am schimbat ai am ajuns laaaaaa MANUUU CHAO! Ei bine Manu Chao este extraordinar, cu tricoul lui in culorile Roamniei pe scena, cu piesele lui de un regae/ska/latino/rock au tinut publicul in priza mai bine de doua ore.. sau poate a cantat chiar mai mult, cert e ca si el si Nelly au terminat in acelasi timp si publicul a fost senzational, am auzit ca artistii, unde simt publicul ca e receptiv si le place la maxim cu ei, canta peste programul stabilit o gramada.
Well si Nelly Furtado - un show de rang international bine structurat, ea are charisma, a
bagat tot felul de elemente ok in show, cu ale voci care o copletau, dansatori - complet.


Cam asta a fost B'estfest 2008, la Romexpo, organizat de Emag!c.
Mai multe foto AICI.
Iar imi e somn.
Noapte buna.

Am zburat la B'est!

Salve and arrivederci!
O ard punk pe aici in acelasi timp organizandu-mi cele sase zile de vacanta in stilul muzical : una de relaxare, trei de nebunie si doua de refacere, adica somn, ca si asa imi lipseste.
Despre ce vorbesc eu prin intuneric cu ochelarii de soare la ochi, ca sha e cool, daca tot nu vad, macar sa fiu oarba cu stil : despre B'est Fest.
Am fost si anul trecut, am urlat in treaba aia neagra in care ti-ai baga orice dar nu capul, am dansat pe liniste si am urlat cat m-au tinut plamanii la Faithless, dupa ce sacrificasem cateva lacrimi la Hooverphonic si o toma de admiratie pentru Yonderboi.
Anul acesta e reloaded: mai mare, mai tare, mai bine organizat (pentru ca au precedent) si cu mult mai multe nume
come on, just think about it : sarim in cap cu Cypress Hill, o ardem oldie si cu feelinguri de fata batrana cu Alanis Morisette, ranjim suprarealist cu Nouvelle Vague, zburam ca pasarile cu Nelly Furtado si cate si mai cate.
Sper sa mai fie treburile alea cu aripi de la ClickNet si mancarea buna finlandeza, japoneza sau shtiu io ce alte chesti asiatice dubioase ca prezentare si nume dar delicoase la gust. Cine ar manca un fel de manacare facut din 14 ingrediente dintre care nu recunosti decat pui si orez, mai incolo... Dumnezeul cu mila. Dar cata mila, savoare, gust, minunat!
So, people, see ya! Ma duc sa vad viata prin obiectiv, cu filtru roz.


Nouvele Vague - Too drunk to fuck
Asculta mai multe audio Muzica »